Ce pui în ea, cât fierbe de două ori și cum o presezi
Toba este un mezel de porc: bucăți de carne, șorici și organe fierte, legate cu puțină zeamă care se încheagă la rece, umplute într-un stomac de porc, fierte încă o dată și presate. Se mănâncă rece, tăiată felii. Dicționarul o definește ca „mezel preparat din bucățele de carne, de slănină, de măruntaie etc. introduse în membrana care formează stomacul porcului”. Cuvântul vine din maghiarul dob, iar în Moldova, Bucovina și Transilvania apare și forma dobă.
Cantitățile de mai jos vin din rețetele publicate care spun cât cântărește toba la final, aduse la o tobă de circa 2 kg. Nu este rețeta bucătăriei noastre; unde găsești tobă la noi, vezi mai jos.
Din aceste cantități iese o tobă de circa 2 kg, cam 20 de porții de câte 100 g.
Toba se ține în felii datorită zemii care se încheagă la rece. Ca să se închege, rețetele pun la fiert șorici, picioare, urechi sau rasol; gelatina din plic apare doar în câteva rețete, iar altele o refuză explicit. Dacă zeama nu se încheagă, se mai fierbe o ureche sau un picior.
Zeama se degresează înainte să intre în tobă; altfel grăsimea se strânge într-o parte a tobei. Și se pune doar cât să lege bucățile, nu cât să le acopere: spre deosebire de piftie, toba are mai multă carne decât zeamă.
Limba, inima și rinichii apar în aproape toate rețetele. La ficat, rețetele nu se înțeleg. În rețetele din Banat, ficatul, splina și plămânii nu intră în tobă: fiecare mezel își păstrează gustul lui, toba pe cel de carne, iar ficatul merge în caltaboș. Nici rețeta din zona Arad–Timișoara nu pune ficat. Rețetele moldovenești nu se înțeleg nici ele: una pune ficat și splină, alta nu pune deloc ficat.
Dacă pui ficat, fierbe-l separat și scoate-l primul, dar numai după ce e complet făcut, fără roz la mijloc.
Rețetele nu sunt de acord dacă toba se înțeapă. Cele mai multe o înțeapă cu un ac, ca să nu plesnească. O rețetă nu o înțeapă deloc, ca să nu iasă zeama; alta nu pomenește înțepatul și se bazează pe faptul că n-a fost îndesată.
Toba fierbinte se pune între două funduri de lemn, cu o greutate de circa 2 kg deasupra, și stă la presat până a doua zi; unele rețete o țin 24–48 de ore. Nu folosi lemn de rășinoase sau un fund pe care tai pește, pentru că toba ia mirosul. Mâncarea gătită trebuie să ajungă la frigider în una-două ore de la gătire, așa că toba se presează mai departe la rece, în frigider, nu în cămară.
Afumarea e opțională. Rețetele care o afumă o țin la fum de la două ore până la două-trei zile; unele o preferă neafumată. Pentru afumarea în casă nu există o recomandare oficială de siguranță.
Se servește rece, în felii, tăiată cu un cuțit foarte ascuțit, cu muștar sau hrean, ceapă roșie, murături și pâine.
Toba se ține la frigider, la 0–5°C. Pentru preparatele gătite, ghidul oficial britanic dă 2 zile la frigider, iar cel american 3–4 zile. Se poate și congela: își păstrează calitatea 3–4 luni și se dezgheață tot în frigider. Rețetele nu se înțeleg însă dacă zeama mai arată la fel după dezghețare.
Consumul de carne și ficat de porc crude sau insuficient fierte este cea mai frecventă cauză a hepatitei E în Uniunea Europeană, așa că toate ingredientele se fierb complet înainte să ajungă în tobă. La porcul tăiat în gospodărie, autoritatea sanitar-veterinară cere examenul pentru trichineloză; carnea se consumă numai după un rezultat negativ.
Toba nu este în meniul nostru obișnuit. O găsești la „Tradiții de Ignat și Festin de Iarnă”, sâmbătă, 12 decembrie, de la ora 12:30, cu muzică live, la restaurantul din Str. Maica Domnului. Pe masă sunt tobă, caltaboș și leber de casă, jumări, șorici și pomana porcului gătită live, la ceaun. Rețeta de pe această pagină nu este cea din bucătăria noastră.
Alte preparate românești, explicate pas cu pas.
Sâmbătă, 12 decembrie, de la 12:30, cu muzică live: pomana porcului gătită la ceaun, tobă, caltaboș și jumări, în Sectorul 2.
Str. Maica Domnului nr. 54, București, Sector 2