Coliva se face din arpacaș fiert în apă cu puțină sare, răcit complet, apoi amestecat cu zahăr pudră, nucă măcinată, biscuiți și arome. Raportul obișnuit este de trei părți apă la o parte arpacaș. Regula care se greșește cel mai des: zahărul se pune numai după ce grâul s-a răcit de tot.
Din ce se face coliva?
Coliva se face din grâu — cel mai frecvent arpacaș, adică grâu decorticat — fiert în apă cu sare și îndulcit după răcire. Se adaugă nucă măcinată, biscuiți măcinați pentru consistență și arome: coajă de citrice, vanilie sau rom. Decorul se face la final, cu pesmet, nucă, cacao și bombonele.
- 500 g arpacaș de grâu
- aproximativ 1,5 l apă (raport 3:1 față de grâu) + un praf de sare
- 200–250 g zahăr pudră (după gust)
- 200 g nucă măcinată
- 100 g biscuiți măcinați
- coajă rasă de lămâie sau portocală, esență de vanilie sau rom
- pentru decor: pesmet sau biscuiți, nucă, cacao, bombonele pentru cruce
Arpacaș sau grâu întreg
Arpacașul este grâu decorticat și fierbe relativ repede. Rețetele care folosesc grâu întreg, nedecorticat — varianta întâlnită adesea la mănăstiri — indică o înmuiere mult mai lungă și o fierbere de peste două ore. Cantitățile de mai sus sunt pentru arpacaș.
Colivă fără nucă
Pentru persoanele cu alergii, nuca nu trebuie înlocuită automat cu migdale. Semințele de floarea-soarelui pot fi folosite numai dacă persoana le tolerează și produsul nu prezintă risc de contaminare cu alergenul evitat. Gustul și textura ies diferite față de varianta clasică.
Câtă apă se pune la colivă?
Raportul obișnuit este de trei părți apă la o parte arpacaș — pentru 500 g arpacaș, aproximativ 1,5 litri de apă. Grâul se fierbe la foc mic până când apa scade și boabele s-au deschis. Dacă apa scade prea repede și boabele nu sunt încă moi, se completează cu puțină apă fierbinte, câte puțin.
Prea multă apă înseamnă fierbere prelungită ca să scadă, iar boabele se terciuiesc. Prea puțină apă lasă coliva uscată. Boabele trebuie să rămână întregi, dar să se lege între ele.
Cum se face coliva, pas cu pas
- 1. Înmuierea. Spălați arpacașul în câteva ape. Acoperă vasul și lasă arpacașul la înmuiat 12 ore în frigider.
- 2. Fierberea. A doua zi, scurgeți-l și fierbeți-l la foc mic în 1,5 l apă cu un praf de sare, 40–60 de minute, amestecând des, până boabele s-au deschis și apa a scăzut.
- 3. Răcirea. Lăsați grâul să se răcească complet, acoperit cu un prosop umezit — altfel prinde pojghiță.
- 4. Amestecul. Doar în grâul rece încorporați zahărul pudră, nuca, biscuiții și aromele.
- 5. Modelarea. Întindeți compoziția pe platou și tapetați-o cu pesmet sau biscuiți măcinați.
- 6. Decorul. Formați crucea din bombonele, cacao sau nucă.
Orientativ: aproximativ 12 ore de înmuiere, o oră de fierbere, 10–12 porții. Cantitățile sunt orientative — consistența corectă e cea care se lasă modelată și „stă” pe platou fără să curgă.
În câte ape se spală arpacașul
Practic, arpacașul se spală până când apa rămâne limpede. În multe familii se spală în nouă ape, iar acestui număr i se dau explicații simbolice diferite de la o zonă la alta. Este un obicei, nu o regulă.
Cât se fierbe și cum știi că e gata
Pentru arpacaș, rețetele indică 40–60 de minute la foc mic. Semnul nu este ceasul, ci bobul: s-a deschis, apa a fost absorbită, iar boabele se leagă între ele. Vasul contează — unul cu fund gros previne lipirea.
Când se pune zahărul în colivă?
Zahărul se pune după ce grâul fiert s-a răcit complet. Dacă zahărul pudră ajunge în grâul cald, se topește și lasă sirop, iar coliva iese moale și apoasă. În grâul rece, zahărul, nuca și biscuiții se leagă într-o compoziție care se poate modela și își ține forma pe platou.
Dacă s-a întâmplat deja și compoziția a lăsat lichid, se corectează cu pesmet sau biscuiți fin măcinați.
Cum se răcește coliva
Grâul fiert se lasă acoperit cu un prosop curat, umezit, ca să nu prindă pojghiță la suprafață. Răcirea trebuie să fie completă, nu doar „călduță” — de asta depinde tot ce urmează.
De ce se pune zahărul doar în grâul rece
Este punctul la care merită să fiți cei mai atenți: zahărul pus în grâu încă fierbinte lasă lichid și compoziția nu se mai leagă. Restul — cantitatea de zahăr, aromele, decorul — variază de la o familie la alta.
Ce simbolizează coliva?
Coliva este făcută din boabe de grâu, pe care tradiția creștină le înțelege ca simbol al învierii: „dacă grăuntele de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; iar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12, 24). Este adusă la biserică pentru a fi sfințită la slujba de pomenire și apoi împărțită celor prezenți. Datele la care se fac pomenirile le găsiți în calendarul parastaselor.
Fiind lucru sfințit, coliva se împarte, nu se aruncă. Obiceiurile practice diferă: cantitatea de zahăr, decorul și ingredientele adăugate variază de la o regiune la alta și de la o familie la alta.
Pentru modul în care coliva este adusă la biserică, numărul colacilor și celelalte detalii ale pomenirii, cel mai bine este să discutați din timp cu preotul care va oficia slujba. Obiceiurile practice pot diferi între parohii și regiuni.
Preluăm noi grija mesei de pomenire
Meniuri de dulce, de post sau de pește, colaci și pachete — pregătite complet, într-un cadru demn, în Sector 2, aproape de Cimitirul Reînvierea (Colentina).
📞 Sună: 0756 090 680 Vezi meniurile de parastas